Detalii Proiect
Finanțarea proiectului de investiții Investiția I6 – „Realizarea cadastrului apelor” se realizează din sumele aferente componentei de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 1 – Managementul Apei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate conform legii.
Detalii proiect
Cadrul general si legal
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru cu puteri depline la nivel comunitar, fiind al 7-lea stat membru ca număr de voturi în cadrul Consiliului UE.
Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligații.
Toate acestea derivă din tratatele şi legislația adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.
Asocierea României la Uniunea Europeana şi aderarea la această Comunitate impun un şir de acțiuni susținute şi orientarea politicii naționale de mediu, în care apa este o componentă importantă, în direcţia conformării cu strategiile şi politicile europene pe termen mediu şi lung în domeniul gospodăririi apelor.
Ca stat al Uniunii Europene, România a armonizat legislația europeană în legislația românească.
Dintre principiile coordonatoare ale politicii de mediu amintim următoarele:
• Îmbunătățirea integrării politicii de mediu și a coerenței politicilor sectoriale din punct de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile;
• Îmbunătățirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare;
• Prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetățenilor;
• Asigurarea unui management durabil al apelor;
• Prevenirea şi limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Extinderea suprafețelor de păduri, creșterea eficienței serviciilor de mediu oferite de acestea, combaterea despăduririlor și asigurarea diminuării tăierilor ilegale de masă lemnoasă;
• Îmbunătățirea gradului de conștientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul.
Prin aderarea la Comunitatea Europeană, România a transpus în legislația naţională directivele europene privind apa, realizând astfel modificări si completări la Legea Apelor si promovând în anul 2010, prin HG 846, Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu si lung.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume.
Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al Mecanismului de Redresare și Reziliență 1, așa cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, Art.4. Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Obiectivul specific al PNRR este și el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, și anume de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGenerationEU în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiţii.
Dezvoltarea unei platforme software pentru determinarea modificării albiei râurilor (procesul de eroziune/sedimentare), monitorizarea extracției de pietriș si potențialul de alunecare a solului în zonele cu baraje și lacuri de acumulare;
Digitizarea și delimitarea semiautomată a
albiilor minore ale cursurilor de apă, pe baza imaginilor aeriene, nori de
puncte LiDAR, DTM și DSM, a imaginilor satelitare și a altor informații
topografice existente, în vederea întocmirii documentațiilor cadastrale pentru
înscrierea provizorie a acestora în cartea funciară.
Detalii Proiect
Planul Naţional de Redresare şi Reziliență al României este documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de Redresare şi Reziliență - MRR la nivel naţional.
Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență aprobat prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului.
PNRR are structura stabilită conform Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.
Punerea în aplicare a PNRR presupune luarea măsurilor adecvate pentru a asigura buna utilizare a fondurilor din mecanismul de recuperare și reziliență, în conformitate cu legislația comunitară și națională aplicabilă, în special în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea celor mai grave nereguli - frauda, dubla finanțare, conflictele de interese și corupția.
Pentru PNRR va fi utilizat modelul similar al programelor operaționale finanțate în cadrul politicii de coeziune, de management centralizat și execuție descentralizată, adaptat, cu scopul de a face procesul simplu și în același timp transparent și riguros - cu funcții de audit, de management și control (selecție, gestiune, monitorizare, recuperare). Dată fiind contractarea de rezultate fizice și financiare pe baza unor etape și obiective, este necesară o relație cât mai strânsă a factorilor de decizie politică, și totodată folosirea unui model de sistem de management și control verificat în funcționalitatea lui, cu adaptările ce decurg din particularitățile MRR, în special la cele care diferă de Programele Operaționale.
Potrivit cadrului legal național (OUG 155/2020, cu modificările și completările ulterioare), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonatorul național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR, în acest sens fiind înființată o structură de specialitate care va îndeplini și toate funcțiile ce decurg din implementarea Planului.
Monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României se desfășoară în conformitate cu următoarele dispoziții:
• La nivel central, coordonarea este asigurată de Comitetul interministerial pentru coordonarea planului, responsabil cu examinarea progreselor înregistrate în implementarea planului, în strânsă cooperare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). MIPE a fost desemnat coordonator național pentru elaborarea, negocierea și aprobarea planului, asistat de Ministerul Finanțelor (pentru sarcini legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare), cu instituirea unei structuri specializate.
• De asemenea, MIPE este responsabil cu controlul și monitorizarea planului, inclusiv cu monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor, precum și cu asigurarea prevenirii, detectării și corectării neregulilor grave. În fine, același minister este responsabil și cu întocmirea și semnarea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune.
• Implementarea planului va fi asigurată de ministerele de resort și de structurile subordonate ale acestora, prin încheierea de acorduri de finanțare cu MIPE.
Obiective specifice - detalii
Desfăşurarea activităţilor şi elaborarea documentaţiilor se va face în conformitate cu următoarele:
• Legea nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare) – Legea Apelor;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• Hotărârea de Guvern nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență;
• Manualul de Identitate Vizuală pentru Planul de Redresare și Reziliență al României;
• Legea nr. 7/1996 (cu modificările și completările ulterioare) – Legea Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare;
• Legea nr. 71/2011 (cu modificările și completările ulterioare) – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;
• Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 (cu modificările și completările ulterioare) , privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
• H.G. nr. 1705/2006 (cu modificările şi completările ulterioare) pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
• H.G. nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice ;
• Hotărârea de Guvern nr. 846 din 11 august 2010 cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;
• Hotărârea de Guvern nr. 1566/2024 privind actualizarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;
• Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 2115/2021 privind Metodologia de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public al statului;
• Legea nr. 188 din 25 octombrie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;
• HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea 292 / 2018 (cu modificările și completările ulterioare) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;